"Am visat in acea noapte o padure. O padure verde in care aerul de dupa ploaie scanteia ca soarele. O padure de dimineata, incarcata de roua, plina de musculite aurii frematand din miliarde de frunze transparente. Umblam prin acea padure mirosind a lemn roscat, a tanin, a putregai, printre trunchiurile tinere si lungi, suple, scutite, arcuite spre soare intr-o unica miscare, tije de smarald si aur, totusi atat de vii! Prin boltile lungi ale crengilor se deschideau ochiuri de cer albastru. Parca de acolo veneau fluieraturile pasarilor care aboleau linistea... Pe sutele de carari care strabateau codrul fara limite se strecurau aici."
M. Cartarescu-Rem
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu